- Autoritatea de concurență din Marea Britanie acuză Google de tactici anticoncurențiale pe piața de publicitate
- Progrese semnificative în înțelegerea depresiei
- Salvarea pădurilor presupune mai mult decât a planta copaci
- Sérgio Mendes, legenda braziliană a bossa nova, a murit la vârsta de 83 de ani
- Cel mai rapid supercomputer din lume își depășește limitele
AI-ul a identificat celer mai eficiente politici în reducerea emisiilor de carbon
Getting your Trinity Audio player ready...
|
Cercetătorii au folosit inteligența artificială (AI) pentru a analiza 1.500 de politici climatice din întreaga lume și au descoperit că doar 63 dintre acestea au avut un impact semnificativ asupra reducerii emisiilor de carbon. Publicat în revista Science, studiul arată că politicile care combină mai multe instrumente sunt mult mai eficiente în reducerea emisiilor decât măsurile izolate.
Studiul a identificat 63 de intervenții în 35 de țări care au dus la reduceri semnificative ale emisiilor, cu o scădere medie de 19%. Aceste politici au redus emisiile globale cuprinse între 0,6 și 1,8 gigatone (Gt) de CO2 echivalent. Annika Stechemesser, cercetătoare la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic din Germania, subliniază că utilizarea corectă a combinațiilor de politici este mai importantă decât aplicarea unui număr mare de măsuri. De exemplu, eliminarea treptată a centralelor pe cărbune din Marea Britanie a avut succes deoarece a fost combinată cu mecanisme de preț, cum ar fi un preț minim al carbonului. În Norvegia, interzicerea mașinilor cu motor cu combustie internă a fost cel mai eficientă când a fost însoțită de stimulente financiare care au făcut mașinile electrice mai accesibile.
„Din câte știu, este un prim studiu de acest fel care oferă o evaluare globală,” a declarat Jan Minx, economist de mediu la Institutul de Cercetare Mercator privind Bunurile Comune Globale și Schimbările Climatice din Berlin.
Stechemesser și echipa sa au folosit o bază de date ce conținea 1.500 de politici climatice implementate între 1998 și 2022 în 41 de țări, inclusiv în cei mai mari trei emițători de gaze cu efect de seră: China, Statele Unite și India. Politicile analizate au fost împărțite în 48 de categorii, de la scheme de comercializare a emisiilor până la reforme ale subvențiilor pentru combustibilii fosili.
„Evaluările anterioare s-au concentrat de obicei pe un set restrâns de politici în câteva țări, ignorând alte sute de măsuri,” a explicat Stechemesser.
Cercetătorii au combinat machine learning cu o abordare analitică statistică pentru a identifica reduceri mari de emisii în patru sectoare cu emisii ridicate: clădiri, electricitate, industrie și transporturi. Ei au comparat rezultatele cu politicile din baza de date pentru a identifica ce politici și combinații de politici au dus la cele mai mari scăderi de emisii.
Rezultatele au arătat că anumite combinații de politici au funcționat mai bine în sectoare și economii specifice. În cazul generării de electricitate, intervențiile de preț, cum ar fi taxele pe energie, au fost deosebit de eficiente în țările cu venituri mari, dar mai puțin în cele cu venituri mici și medii. În sectorul construcțiilor, combinațiile de politici care au inclus eliminarea treptată și interzicerea activităților generatoare de emisii au dus la reduceri mai mult decât duble față de implementarea acestor politici individual. Taxarea a fost singura politică care a obținut reduceri de emisii aproape egale sau mai mari ca măsură independentă, comparativ cu un mix de politici, în toate cele patru sectoare.
Studiul oferă o nouă perspectivă asupra eficienței politicilor climatice la nivel global, dar pentru mulți cercetători, este un semnal de alarmă. „Acest studiu avertizează țările din întreaga lume că politicile lor climatice au avut efecte foarte limitate până acum,” a declarat Xu Chi, ecolog la Universitatea Nanjing.
Potrivit Națiunilor Unite, emisiile globale anuale sunt estimate să fie cu 15 Gt de CO2 echivalent mai mari până în 2030 decât ar fi necesar pentru a menține încălzirea globală sub 2°C față de nivelurile preindustriale.